Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfintei mare muceniţe Ecaterina şi a sfântului mucenic Mercurie
Sunt la hotar între cer și pământ și intru în cetatea cuvântului Meu cel de azi, iar acest hotar sunteți voi, cei ce-Mi primiți cuvântul și Mi-l așezați în carte, fiilor străjeri.
O, pace vouă, măi fiilor! E sărbătoare din cer între voi și vă dau din cer, căci sunt cu sfinții cei sărbătoriți bisericește în această zi. Mucenița Ecaterina este hărăzită prin cuvântul Meu cel de peste voi să fie îngerul acestui oraș, orașul Pucioasa, și lucrează ea lucrarea cea cerească a veghii și a înțelepciunii sfinte peste acest oraș, căci este cetatea cuvântului Meu acest oraș, iar mucenicul Mercurie are misiune de împlinire a cuvântului Meu peste pământ dimpreună cu îngerii împlinitori, căci Eu, Domnul, diriguiesc sarcini mari sfinților Mei. O, ce s-ar întâmpla cu tot cuvântul Meu rostit, dacă n-aș avea lucrători câți stelele cerului ca să meargă și să împlinească ei cuvântul gurii Mele, care nu poate să treacă fără să fie împlinit?
O, iată ce spun: Cuvântul Meu este slavă și mângâiere și putere și binecuvântare peste cei credincioși și cuminți, peste toți cei cu inima curată, iar pentru cei necredincioși și neumiliți înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, pentru aceia este foc și pucioasă cuvântul Meu, de vreme ce îi arde pe ei și încep să-și grăiască nemulțumirile și necredința și neprimirea. O, cum să primească ei, când se văd așa de mari pe pământ și peste oameni? Dar ei nu sunt decât niște oameni care s-au suit sau au fost suiți sus, și care nicicum nu seamănă cu Mine, cu Păstorul Cel cu crucea, Care Și-a pus viața Sa pentru oi. Că iată, mai-marele bisericii din cetatea Târgoviște a ales să pedepsească pe slujitorii de altare care au rostit rugăciuni de sfințire peste cruci, peste fântâni, așezate acestea spre slujire oamenilor din cetate.
O, nu e vai de cei apăsați cu fruntea în jos sub mâna celor tari, așa cum se simt ei tari, ci e vai de cei ce apasă ca să-i supună sub ei pe cei apăsați. Dar este scris că unui mai-mare pus peste cetate dacă-l vezi că se împotrivește lui Dumnezeu și faptelor plăcute Lui, să nu te supui lui, ci să te împotrivești cu orice preț.
Și să se întărească cei credincioși și să arate pe cele lucrate de ei că sunt întru Dumnezeu și că de Domnul trebuie să asculte toți cei credincioși, și nu de oameni mai întâi. Și iată, grăiesc și spun: ferice și iar ferice celor credincioși, care nu se tem de împărați și de oameni mari, că acelora li se scrie mucenicie puterea credinței lor și tot ce ar pierde ei pentru Hristos. Sfințirea unei troițe sau a unei fântâni este pecetea lui Dumnezeu peste ele, dar ce slujitor mare este acela care pedepsește pe cei ce sfințesc după harul Duhului Sfânt lăsat de Dumnezeu peste cei credincioși? O, Tată, Tată, iartă, Tată, că nu știe ce face acest mai-mare, care stă el peste turma sa! Eu, Fiul Tău, Hristos mijlocitorul, Eu Te rog aceasta, căci îngâmfarea este păcat al păcatului de moarte al mândriei cea cu multe ramuri, iar cel cu nume de slujitor al lui Dumnezeu ar fi să se ferească să facă pe față acest păcat dacă-l are în măruntaiele lui lucrător.
O, nu cei credincioși pierd, ci pierd cei necredincioși, și n-a fost altfel niciodată, și pot să spună aceasta sfinții Mei cei azi sărbătoriți, căci au găsit ei mare împotrivire adevărului lui Hristos din ei, și aceasta de la mai-marii de peste oameni, care n-au câștigat, ba chiar au pierdut, de și-au pierdut și mințile, crezând că dacă ei îi sting de pe pământ pe cei credincioși se pot spăla pe mâini de păcatul idolatriei de fiecare zi, de minciuna vieții lor cea fără Dumnezeu pe pământ.
— O, cât de prețuite trebuie să fie învățătura și Învățătorul, Doamne! Mama mea, creștină fiind, m-a iubit cerește, o, Doamne, și mi-a dat învățătură pentru credința în Tine și în adevărul cel despre Dumnezeu și mi-a dat învățător pentru viața mea duhovnicească, dar dacă n-aș fi avut de la Tine harul înțelepciunii aș fi rămas în necredință ca și cei ce se smintesc cu idolii. O, mi-ai trimis vedenie de sus și mi-ai dăruit inel și ai rămas Mirele meu, și a fost puterea mea iubirea mea cea pentru Tine, și a Ta pentru mine, mărturisită prin inelul ce mi l-ai dăruit, și am inelul în mână de atunci și până azi, și nu se tem cei necredincioși în fața acestei văzute mărturii, o, Mire Doamne.
O, ce frumos, ce măreț Te-am mărturisit eu pe pământ! S-a dus vestea în lung și în lat atunci și apoi de puterea înțelepciunii mele cea pentru credință. Venise ziua cea pentru jertfire idolilor, iar eu am ieșit și am arătat împăratului minciuna cea despre idoli, căci aveam adunată toată învățătura de pe pământ și toată știința ei, cu care am biruit pe împărat, dar rușinea lui i-a fost mare și mi-a pus în față o ceată de filozofi ai vremii ca să-mi biruiască ei înțelepciunea și credința, dar eu am purtat victoria între mine și ei și i-am rușinat și pe ei și i-am rugat să mărturisească pe Domnul, nu pe idoli, și m-am rugat Ție în taină, Doamne, pentru ei, iar înainte să fie ei arși de vii Te-au mărturisit, Doamne, și a avut rod rugăciunea mea pentru ei, și așa i-ai primit pe ei prin lucrarea mea cu Tine și pentru Tine și pentru oameni.
Am fost pusă apoi pe roată spre chin, și ai trimis înger și m-a vindecat și a sfărâmat roata. Am tras spre lepădare de idoli pe mai-marele oștirii împărătești și pe mulți soldați ai oștirii și pe însăși împărăteasa apoi, și toți aceștia Te-au mărturisit și au trecut la Tine bucuroși, căci Tu i-ai întărit prin tainica mea rugăciune pentru ei, o, Doamne. Te-ai arătat apoi mie și m-ai mângâiat cu tot cerul, și am primit eu mucenicia pentru numele Tău, pentru dragostea mea de Tine, și fericită am trecut la Tine, la Mirele meu ales. Iar acum, când Tu lucrezi pe vatra neamului român și-Ți pregătești ziua slavei pentru sfârșit de timp, iată, m-ai ales să fiu îngerul păzitor al cetății cuvântului Tău, patroana orașului Pucioasa, și harul înțelepciunii de sus să-l revărs peste cei din cetate ca să creadă ei taina cuvântului Tău și să Te primească și să Te mărturisească ei că Tu ești Dumnezeul Cel adevărat, iar cei ce slujesc plăcerilor vieții păcătoase, să învețe ei plăcerea pe care am ales-o eu pe pământ și pentru vecia mea, pe Tine de plăcere a lor să Te aleagă, Doamne, căci eu stau din partea Ta cu harul înțelepciunii care luptă ca și atunci să pună credință în oameni, să pună iubire și trezire, ca să vadă ei deșertăciunea vieții pământești și să se aleagă de partea Ta și să mărturisească pe Domnul aici, pe Cel ce a lucrat din anul 1955 și până azi și până mâine cuvântul Său peste această cetate coborât, căci la Tine este scrisă ca întâia cetate, fiindcă Tu ești și lucrezi aici, și ai întâietate, Doamne, și nume și slavă ai, și așezi slava Ta peste cetatea în care eu stau veghetoare și lucrătoare din partea Ta ca să ajut înțelepciunii sfinte pentru cei din cetate.
O, la fel și cel sărbătorit lângă mine în această zi de serbare, mucenicul Mercurie, tot la fel are și el aici lucrare din partea Ta, și iată, vestește și el cuvântul său, iar cuvântul se scrie de îngeri în cer, și pe pământ de cei străjeri înaintea Ta, o, și ce frumos este totul acolo unde Tu ești și lucrezi, Mire și mireasă prin toată lucrarea Ta, o, Doamne! Aceasta este ceea ce eu mărturisesc. Amin.
— Iată și eu, mucenicul Mercurie, și eu tot la fel Te slăvesc și tot aici lucrez Ție, lângă ucenicii Tăi de azi, și secer de peste tot toată împotrivirea, toată dușmănia care ar da să se ivească de peste tot, și-Ți sunt slujitor, Doamne, aici, ca și în vremea vieții de pe pământ când slujeam oștirii împăratului pământesc, iar când Tu ai văzut pe dușmanii oștirii pe care eu o aveam sub comandă, mi-ai trimis înger de la Tine și mi-a pus în mână sabie din partea Ta și am făcut biruință mare peste vrăjmașii împărăției, și m-a pus și mai mare împăratul și mi-a dat sub stăpânire toată oștirea regatului său. Păcatul necredinței însă era mare și atunci, și a lucrat de lângă mine invidie și am fost pârât la împărat printr-un om păcătos și am fost aflat că sunt creștin și că în taină îmi păzesc această putere, dar nu s-a rușinat împăratul să mă mucenicească, chiar dacă Tu ai venit în temniță la mine și mi-ai dat vindecare mare, după ce am fost făcut fâșii, fâșii de sus până jos în carnea mea. O, și am trecut la Tine tăindu-mi-se capul, și am vindecat pe cei bolnavi apoi în văzul tuturor, și iată, sunt scris cu mucenicii și, mai mult, mi-ai dat slujire mare acum în lucrarea cuvântului Tău de azi și a poporului Tău, care trebuie vegheat de sus și de jos, și trebuie vegheată cetatea, Doamne. Iar azi avem serbarea Ta cu noi aici, unde avem lucrul cel pentru veghe, și binecuvântăm noi pe poporul cuvântului Tău și toată cetatea. Iar inimilor celor din cetate dă-le, Doamne, duhul credinței și al mărturisirii și al bucuriilor sfinte, că noi privim peste timp, privim și tot privim, o, și ce frumos, ce frumos va fi totul, totul, toată taina cetății Tale, ascunsă acum în cele nevăzute ale Tale, toată arătată și văzută și mărturisită apoi, așa o privim noi acum, și vei da celor mari de peste cetate duhul cunoștinței de Dumnezeu și le vei da lor credință și împlinire mare a voii Tale, așa cum făceai odinioară cu poporul Israel când slujeau lui împărații pentru voia Ta cu ei pe pământ.
O, pace vouă! Am stat cu voi în cuvânt și cu sfinții sărbătoriți azi cu viața credinței lor, viață care a fost învățătura cea de azi, învățătură de credință, fiilor.
Voiesc să cobor pe Duhul Sfânt peste mulți din cei cu duhul umilit, și voi fi împlinitor, și vor plânge mult cei ce au avut putere să Mă părăsească în vremea lucrului Meu cel mult și tot mai mult pentru venirea Mea cea de azi.
Vă cuprind în puterile cerești, fiilor, de jur împrejur vă cuprind. O, nu e vreme de neputință, căci e vremea lucrului mult. Pace vouă pentru tot lucrul Meu cu voi! Mereu, mereu pace vouă, fiilor! Amin, amin, amin.