Mă vestesc la porţi cu coborârea Mea cuvânt, şi găsesc deschis când vin, şi intru în cartea Mea cea de azi şi grăiesc. Sunt Fiul Tatălui Savaot, sunt Domnul Iisus Hristos şi grăiesc peste pământ acum, la sfârşit de timp, căci sunt Alfa şi Omega, şi precum la început, aşa şi la sfârşit grăiesc şi lucrez. Amin.

O, poporul Meu de la izvor, dacă sunt mulţi, sau puţini dacă sunt dintre cei ce zic că e prea multă grăirea Mea, chiar şi peste tine multă, Eu văd dintre sfinţi cât Mă caută cei însetaţi de putere şi de mângâiere, şi Mi-e milă de ei, că Mă aşteaptă, şi-Mi caută la tine cuvântul când el vine, şi se uită dacă el vine, iar dacă nu vine, nu se mângâie inimioara lor. O, fiilor, sunt mulţi care-Mi caută mângâierea, şi vor fi tot mai mulţi, că durerile sunt tot mai multe, şi n-are cine să-i mângâie pe cei îndureraţi, decât Duhul Sfânt Mângâietorul, Duhul Tatălui şi al Meu, Duhul cu Care sfinţii Mei s-au mângâiat pe pământ şi le-a fost leagăn şi le-a fost hrană şi sprijin în suferinţe şi în prigoane pentru numele Meu, în bucurii şi în dureri.

E vremea postului cel mare în amintirea patimilor Mele cele pentru om, şi sunt mulţi care îşi înfrânează trupul de la mâncări şi de la plăceri, şi fac ei aceasta din credinţă şi din iubire şi din temere de Dumnezeu, şi sunt unii care de mila lor de Mine îşi pedepsesc trupul lor, căci Eu am suferit pentru păcatele lor, şi aşa s-au nevoit mulţi pe pământ şi s-au făcut sfinţi, şi apoi Eu am făcut din ei vase de trebuinţă harului cel de multe feluri şi lucrări ale Mele pe pământ între oameni şi pentru oameni, căci oamenii sunt neputincioşi şi sunt îndureraţi.

O, poporul Meu cel de aproape, să iei de alifie ţie cuvântul Meu de peste tine şi să-l iei de viaţă a ta, fiule. Căutaţi să gândiţi curat, măi fiilor, chiar şi când ar fi o vină la mijloc, căci gândirea cea bună apropie pe Dumnezeu, pe când gândirea cea rea apropie pe diavol, fiilor, iar când este o vină, căutaţi cu înţelepciunea cea mare să vindecaţi vina acolo unde este ea în om, şi nicidecum să apăsaţi, căci Unul este Judecătorul, iar voi toţi sunteţi fraţi, iar înţelepciunea cea mare stă la locul ei, acolo unde o pune Dumnezeu pentru voi ca să luaţi din ea pentru descurcarea a toate câte se ivesc, şi mare trebuie să vă fie pentru aceasta credinţa şi iubirea şi înţelepciunea, ca să văd Eu că pricepeţi aşa cum voiesc Eu peste toate cele de la voi şi cu voi, căci voi sunteţi aproape Mie, şi sunteţi împărţitorii Mei apoi. Rugăciunile sfinţilor vă ajută să ştiţi să vă rugaţi în orice împrejurare, şi vă ajută să vă căiţi pentru voi, şi unii pentru alţii, şi vă ajută la umilinţă, fiilor. Şi dacă ei se regăseau în cele ce ei mărturiseau ca păcate ale lor înaintea Mea, voi mai mult să vă regăsiţi, şi cu inimă îndurerată să staţi înaintea Mea pentru curăţenia din voi, a voastră şi a tuturor oamenilor de pe pământ, şi aşa să spuneţi: Pentru noi şi pentru tot neamul omenesc ne umilim noi, Doamne, înaintea Ta, ca să fii iertător nouă şi lor, ca un Mântuitor venit de la Tatăl pe pământ pentru om. Amin.

Am în sărbătoare vestită de sfinţi şi de părinţi prin biserică pomenirea arhiereului Grigorie, un vas plăcut lui Dumnezeu în vremea sa şi plin de mărirea Domnului în el, căci a iubit pe Dumnezeu pe pământ, şi apoi a lucrat mult pentru Dumnezeu, şi a rămas lucrarea sa de povaţă bisericii. Sunt sfinţii plini de dor pentru venirea Mea, căci vin şi ei cu Mine când vin, aşa cum este scris să vin Eu când vin, iar bucuria mărturisirii este cu ei în cer între sfinţi, aşa cum a fost ea şi pe pământ între oameni, şi grăiesc de lângă Mine sfinţii Mei în duh de biserică, aşa încât toţi să se zidească şi toţi să se mângâie, precum scrie în Scripturi despre lucrarea bisericii cea cu mădularele toate, biserica cea întreagă a lui Iisus Hristos pe pământ, şi care lucrează de pe pământ şi din cer har şi hrană de Duh Sfânt peste ea. Amin.

– O, har, har peste ea, peste biserica Ta cea cu mădularele toate, o, Doamne al sfinţilor Tăi în cer şi pe pământ! Bucuria mea are ziua de azi pentru ea, ca şi mărturisirea mea, cea dintâi mărturisire a mea din cer peste biserica Ta şi prin ea pe pământ. Bucuria mea cu Tine e mare, Doamne, în ziua mea de pomenire, zi aşezată de părinţi în vremea postului cel mare pentru pomenirea patimilor Tale cele pentru noi, Doamne, pentru fiii bisericii Tale, Bunule Păstor şi Mântuitor. Eu Te-am iubit încă de copilaş, căci Te-am simţit plângând în inimioara mea, şi am dat să plâng cu Tine apoi toată viaţa mea pe pământ, căci Tu eşti îndurerat după om. Orfan de tată cum eram, Te-am luat de Tată al meu şi m-am dorit al Tău, împotriva învăţăturii luată de pe pământ de la mulţi dascăli. Eu însă mă umplusem de dorul de Tine, şi acesta m-a ajutat să-i trag pe toţi ai mei, mamă şi fraţi şi surori, spre Tine şi să-i dau Ţie, şi aşa a fost, că toţi au lăsat veacul acesta şi s-au lăsat cuprinşi de veacul Tău încă de aici, veacul ce va să fie, Doamne, căci fericiţi şi sfinţi sunt cei ce părăsesc veacul acesta trecător şi trec din trup în duh, trec în iubirea şi în trăirea veacului ce va să fie pentru cei ce se aleg pentru el pe pământ! I-am închinat Ţie pe ai mei, iar eu mai mult m-am închinat Ţie, şi apoi, întărit de harul Tău, am început să mă închin oamenilor şi să-i fac pe ei să vină după Tine aşa cum am venit eu şi cei după trup ai mei. Am lucrat în via Ta cu dorul de oameni, ca să vină oamenii după Tine, Doamne, ei şi urmaşii lor care aud învăţătura Ta prin mărturisitorii Tăi.

Îţi mulţumesc în cer cu umilinţă că ai coborât cuvânt la ieslea Ta de azi pe pământ şi că Te-ai făcut cale a mărturisirii mele dintre sfinţi, şi bucuria mea în cer e mare, şi e cu multă umilinţă. O, bucuria umilinţei e mare, Doamne, şi nu ştiu cei mulţi care este adevărata bucurie roditoare prin ea, şi de aceea se bucură trecător cei mulţi, şi se pierde pe pământ bucuria lor, dar bucuria umilinţei e veşnică, Doamne, şi o are omul pe ea pentru cer şi în cer, ca plată a iubirii lui de Dumnezeu pe pământ.

O, iubiţi cu putere bucuria umilinţei, voi, fii ai cuvântului lui Dumnezeu acum pe pământ pe vatra neamului român! Vă privesc cu uimire, fiilor. Mă aplec şi vă fericesc pentru mila şi harul Domnului de peste voi, cei de azi ai Săi pe pământ, popor de ucenici cu învăţătură din cer între ei, biserică a cărei cap este Domnul, Cel plin de slava cuvântului Său între voi, duhul mărturiei, duhul proorociei pe masa bisericii lui Hristos pe pământ.

O, cum să vă iubească pe voi slujitorii din biserici când ei nu iubesc nici pe Dumnezeu? Eu ştiu această durere a Domnului de la cei de pe pământ care-şi zic slujitori de biserică. Dacă ei nu se nevoiesc în chip sfânt, răstignindu-şi trupul pentru Hristos, pentru biserică, aşa cum sunt adevăraţii păstori de turmă, după chipul şi asemănarea lui Hristos, ei nu sunt altceva decât cei ce defaimă pe creştinii cei tari, prigonindu-i şi neîmbrăţişându-i pe ei pentru viaţa lor cea tare în credinţă şi în umilinţă şi în jertfire, aşa cum cere Domnul fiilor bisericii Sale cea cu mădulare, lucrare pentru care preoţii şi arhiereii s-au împotrivit şi se împotrivesc din unii în alţii, şi aceasta o fac pentru statul lor cel mare, pentru rangul lor slăvit pentru ei, şi nu pentru Domnul, Cel ce S-a umilit pentru turma Sa, ca un Mântuitor al ei.

Tu, cel uns cu ungere din cer, tu, popor de azi al lui Hristos, păstrează-te sub harul Său, căci prin harul Domnului eşti tu acum piatră a bisericii ce va să fie, biserică mărturisitoare prin Hristos, prin duhul proorociei, care naşte fii lui Dumnezeu. Pace ţie! Binecuvântare arhierească aşez peste tine. Sfinţii din cer te mărturisesc azi popor agonisit de Dumnezeu dintre cei ce-şi zic biserică a lui Hristos, dar nu sunt, ci mint, precum este scris la capătul Scripturilor cele pentru acum, la sfârşit de timp. Vine vremea când toţi vor şti între ei de puterea ta cea mică şi de harul cel mare de peste tine al Domnului, şi mulţi vor şti că Domnul te-a iubit şi că te iubeşte şi, vrând-nevrând, mulţi se vor umili înaintea acestei lucrări cu tine, cuvântul lui Dumnezeu cu tine, popor al harului lui Hristos. Pace ţie de la sfinţii din cer! Cel ce este în mijlocul tău este mare, iar tu eşti trupul Lui, mădulare ale Lui, precum este scris. O, întrăreşte-ţi veghea cea pentru viaţă mare şi sfântă şi stai în prag pentru venirea Domnului la tine, şi aşteaptă slava Sa cea mare, ziua când El Se va arăta din mijlocul tău ca de pe muntele Taborului la ucenicii Săi, spre slava Lui cea mare şi spre ruşinarea celor necredincioşi din pricina neumilinţei lor! Har, har peste tine! Harul Domnului cu tine, căci Domnul este Stăpânul tău, Păstorul tău şi Mântuitorul tău! Amin, amin, amin.

– O, pace ţie, arhiereu cuprins în harul iubirii cea de sus pe pământ şi în cer! Mi-ai mărturisit şi Mi-ai binecuvântat pe poporul cuvântului Meu cel de azi pe pământ în mijlocul neamului român. Ţi-am dat ziua bucuriei pentru multa ta umilinţă pe pământ. Poporul Meu cel de azi este dispreţuit ca şi Mine pe pământ, dar sfinţii Mei îl binecuvintează pe el din cer. Pace vouă, sfinţi ai cerului, care vedeţi din cer pe cel binecuvântat azi pe pământ, pe cel ce Mă binecuvintează după adevăr, căci vine vremea şi a şi venit ca adevăraţii Mei închinători să se închine în duh şi în adevăr, nu în temple înalte şi împodobite pentru ochiul omului, pentru ademenirea omului.

Pace ţie, poporul Meu! Putere pentru post, şi rugăciune vie prin puterea iubirii, o, poporul Meu! O, roagă-te cu rugăciunile sfinţilor, fiule! Ei s-au umilit mult prin rugăciunea lor pentru curăţirea lor de tot răul din ei şi din afara lor, şi ei spuneau pe nume răului, care dădea să-i cuprindă dinăuntrul lor şi din afara lor, şi se dădeau Mie prin rugăciunile lor cele pline de pocăinţă şi de umilinţă, şi apoi prin învăţătura lor lăsată peste biserică.

Har, har peste tine, poporul Meu! Stai cu ochii în carte, tată! Învaţă cartea Mea, cartea Mielului lui Dumnezeu Care spală păcatele oamenilor! Şcolarul învaţă mereu. Să fii mereu la învăţat, fiule. Să fii mereu, mereu şcolar, tată, căci cine nu stă şcolar nu mai învaţă, ci se duce şi stă cu lumea.

O, stai cu duhul şi cu trupul în cartea Mea, şi aşa să-ţi câştigi tu sufletul tău, aşa, poporul Meu, aşa să te păstrezi al Meu, şi din al Meu să iei şi să ai, tu, cel ce dai. Să dai şi să ai, căci în dar ai luat, şi în dar să dai, aşa cum am luat Eu de la Tatăl Meu şi am dat şi dau. Aşa să dai şi tu, să dai şi să ai; să ai tu, cel ce dai, căci cel ce are este cel ce dă, o, poporul Meu. Amin, amin, amin.