Cuvântul Meu este suflarea gurii Mele peste voi ca să aveţi voi viaţă din viaţa Mea, o, copii ai venirii Mele! Eu ucenicilor Mei cei de atunci le-am dat viaţa cea veşnică şi i-am învăţat s-o aibă. Viaţa cea veşnică este să-L cunoască omul pe Dumnezeu, să-L cunoască cu adevărat, Dumnezeu adevărat. Cel ce nu împlineşte cuvântul Meu, acela nu face din Mine Dumnezeu adevărat, iar cel căruia Eu îi sunt adevărat, la acela totul este cu putinţă în numele Meu şi poate acela tot ce pot Eu. Amin.

Cereţi, şi veţi primi, copii ai venirii Mele. Cereţi, fiilor. Aşa le-am spus şi ucenicilor Mei cei de atunci, şi ei aşa au făcut, şi am făcut prin ei lucrări peste fire, şi prin ele Eu îi păzeam pe ei, şi prin ele îi sculam pe mulţi ca să Mă cunoască Dumnezeu adevărat.

Cereţi, fiilor, cereţi Tatălui în numele Meu, şi veţi primi, şi vă veţi bucura de credinţa voastră în Mine, căci cel ce se bizuie pe Mine, acela este mare şi ia de la Mine şi are. Cereţi îngeri pentru tot ce aveţi de lucrat în numele Meu, şi Eu vă voi trimite îngeri, iar voi îi veţi primi, că Eu îi dau celui ce-Mi cere. Fiţi cu inimă mare şi daţi-Mi-o Mie ca să pun în ea putere şi credinţă şi dăruire, că Eu voiesc să Mă slăvesc prin voi pe pământ şi să-i ruşinez pe cei ce nu pot pentru Mine.

Învierea aduce omului viaţa cea veşnică, îl face pe om să Mă cunoască Dumnezeu adevărat, venit de la Tatăl, să Mă numească omul Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut şi nu făcut, una cu Tatăl, Făcătorul a toate. Amin.

Îl ajut pe om să ia în el învierea lui şi să creadă în Mine şi să Mă ia în el şi pentru el în toate ale lui, şi apoi în toate ale Mele, că Eu am lucrare mare de lucrat, lucrare care rămâne pe veci. Iată ce taină dulce: să Mă ia omul în el pentru el în toate ale lui, şi apoi în toate ale Mele; să fiu Eu în el, şi apoi să fie el în Mine, căci cu cel ce este întru Mine Eu lucrez lucrul Meu pe care-l am de împlinit de la Tatăl pe pământ; să-l ajut Eu pe om în toate ale lui cele pentru viaţă, şi apoi să Mă ajute şi el pe Mine în toate ale Mele, că multe Mi-a dat Tatăl să le împlinesc peste pământ, şi nu pot fără om.

Cine Mă cunoaşte pe Mine Dumnezeu adevărat, acela se uită la Mine şi se face asemenea Mie în cuvânt şi în faptă, şi aceasta este credinţa lui, şi aşa înseamnă că omul crede în Dumnezeu. Când omul ia în el viaţa cea adevărată pe care o învaţă de la Mine, aşa înseamnă că face el faptă din credinţa lui în Mine. Sunt mulţi care au din fire darul de a Mă putea face pe Mine viaţă în ei, dar nu au propovăduitor care să-i aducă la viaţa aceasta. Voiesc să aduc pe mulţi la viaţă, şi de aceea Mă pregătesc cu voi de zile de naştere pentru ei, şi apoi să Mă fac cu cuvântul creştere peste ei, că lucrul învierii suspină ca să fie lucrat şi să aducă cu el ridicarea multora, şi de la unii la alţii să se întindă ridicarea lor spre viaţa cea veşnică, spre cunoaşterea lui Dumnezeu, spre a-L cunoaşte pe Tatăl în Mine Dumnezeu adevărat. Amin.

Fiilor lucrători, pe cei pe care voieşte să Mi-i dea Tatăl prin voi, pe aceia voiesc să-i ridic şi să-i învăţ viaţa cea veşnică şi s-o ducă cu ei peste tot. Fapta credinţei în Dumnezeu trebuie să aducă în om viaţa cea veşnică, trăire cerească în om pe pământ, sfinţirea pământului. Din loc în loc peste tot pământul voiesc să am om cu trăire cerească pentru sfinţirea pământului. Amin. Cel ce zice că are simţire cerească în inimă, şi nu se face ea apoi trăire cerească în trup, acela este cel mai mare vrăjmaş al Meu şi al omului şi al lui însuşi. O, cât Mă doare de la cei ce ştiu calea Mea şi se pretind că sunt pe ea numai pentru că o ştiu, numai pentru că o slăvesc cu buzele şi cu haina cea pentru calea aceasta! O, cât Mă doare de la aceştia, că de la ei s-a întins peste tot nevegherea, netrăirea, şi mână întinsă odată cu Mine în blidul de pe masa Mea, căci prin netrăirea acestora Eu cad în mâna hulitorilor care Mă hulesc pentru cei ce nu fac voia Mea pe calea cea cunoscută a fi calea Mea cu omul.

Hai să luăm vălul acesta! Hai să-l dăm deoparte, fiilor lucrători, şi să vadă oamenii care ar putea să se scoale spre viaţă veşnică, să vadă că nu Eu sunt sub vălul acesta, şi că sub el stau cei ce sug din oameni, cei ce mănâncă pâinea şi duhul omului ca să nu poată omul învia prin învierea Mea.

Hai să aducem învierea cea pentru viaţă, că aşteaptă neamurile pământului viaţă şi n-au de unde s-o ia. Viaţă le dau Eu numaidecât, dar să le arătăm că drumul cu care sunt ei învăţaţi spre Mine e plin de scorpioni veninoşi, care nu numai că le sug oamenilor pâinea şi duhul, dar îi şi omoară cu muşcătură veninoasă. Că iată, cel ce dă să vină să înveţe de la Mine viaţa cea veşnică şi s-o trăiască apoi, e tras acesta înapoi, e vânat înapoi de cei ce sunt învăţaţi să mănânce pâinea şi duhul omului şi înţelepciunea din om. Propovăduirea veacului acesta îl învaţă pe om să se facă creştin de modă nouă, şi omul se duce pe apa sâmbetei, adică spre moarte, iar duminica, viaţa cea înviată în om, se strică şi nu mai are în ea învierea omului, căci toate cele sfinte sunt călcate în picioare de tot omul. Omul a făcut din trăiri păgâneşti obiceiuri creştineşti, zice el, şi aşa îl va găsi venirea Mea pe cel ce face aşa. Zilele Mele de praznic ceresc au fost luate de oameni şi călcate în picioare pentru poftele inimii lor. Mă doare de la aceşti batjocoritori care nu Mă aşteaptă să vin, care nu se aşteaptă să vin. Aceştia n-au de unde să înveţe viaţa cea veşnică, n-au de unde să Mă cunoască pe Mine Dumnezeu adevărat.

Vreau să stric casa care înşeală pe oameni sub numele de casă a Mea. Dau vălul de pe ea, şi aşa o stric, că vreau să-l trag pe om la Mine şi la Tatăl. I-am bătut atunci cu biciul pe neguţătorii din templul care puseseră peste el numele Meu. Din nou voiesc să spun oamenilor adevărul cel despre casa Mea, şi despre casa care-şi zice a Mea. Mulţimi de oameni sunt plini de lacrimi înăuntrul lor şi caută după Mine ca să-i vindec şi să le dau pacea, dar vai, nu dau aceştia de calea Mea cu omul, ci dau de omul care Mi-a răpit calea ca s-o pună pe calea lui şi să-Mi fure cu ea pe om, pe omul pentru care Eu am plâns pe cruce ca să-l răscumpăr pentru înviere.

Acum, stric casa care înşeală pe om sub numele de casă a Mea, şi zic: «Ieşiţi din ea, poporul Meu, ca să nu vă împărtăşiţi din păcatele ei şi să nu luaţi din pedepsele ei, fiindcă păcatele ei au ajuns până la cer, şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nedreptăţile ei, că s-a găsit în ea sânge de prooroci şi de sfinţi, şi sângele tuturor celor înjunghiaţi pe pământ». Şi apoi iarăşi voi rosti şi voi zice: «Veseleşte-te de ea, cerule, şi voi, sfinţilor, şi voi, apostolilor, şi voi, proorocilor, pentru că Domnul v-a făcut dreptate în judecata ce aţi avut cu ea». Amin. Atunci învierea multora atunci va veni, şi noroade multe vor învăţa calea învierii din morţi, calea cerului pe pământ cu omul, sfinţirea pământului. Amin.

Îngerul învierii Mele vă spune vouă: Hristos a înviat, copii ai învierii! Şi hai să pregătim calea învierii din morţi peste noroade; hai, că suflarea gurii Mele peste voi se face cuvânt de viaţă veşnică peste mulţimi, fiilor, şi vom întâmpina curând, curând făptura cea nouă, omul care intră sub taina învierii din morţi. Amin, amin, amin.