1991 03 mart.

Trâmbiţarea sfintei Virginia peste preotul Gherasim

Se aşează mămica Gigi la lucru ca să scrie încă o carte, măi copii. Am mers cu voi prin cetăţile poporului meu, am mers şi am lucrat şi am sunat din trâmbiţă să-mi fac trezire vie peste turmă. Am mers cu voi, şi numai un pic mai avem de mers şi de strigat. Dar iată, acum poposesc din nou şi lucrez din nou, lucrez cu altă cetate, că inima acestui slujitor este o cetate, măi copii.

Iată încă o cetate în care lucrăm. O, aceasta este o cetate tare, o cetate întărită şi luminoasă, o cetate care veghează şi lucrează, măi copii, şi este şi ea o cetate a poporului meu. L-am condus cu mână tare, l-am adăugat cu putere cerească, fiindcă ştiam că este tare, şi l-am lipit la poporul meu ca să-mi dea ajutor la lucru.

O, fiule Gherasime, de când am intrat eu să lucrez cu putere mare în acest locaş, am lucrat ca să te adaug lucrului meu din vremea aceasta. Am lucrat aşa pentru ca să fie crezut lucrul lui Dumnezeu, pentru ca să fie întărită mărturisirea lui Dumnezeu, căci iată ce s-a întâmplat cu poporul meu! Că mă dusesem la Domnul ca să lucrez pentru acest popor, dar după ce am plecat, poporul meu a început să mă uite, şi iată cum s-a împlinit şi cu mine Scriptura aceea care zice că «proorocul nu este preţuit în casa lui». Te-am adus şi te-am lipit lucrului meu ca să mărturiseşti despre Domnul şi despre mine, ca să-şi amintească acest popor despre mine şi să se ridice spre dragoste, spre unire cu mine. Te-am adăugat lucrului meu, şi ţi-a dat Domnul mărturisiri ca să le laşi să vorbească, şi au vorbit. Ţi-am folosit şi mânuţa ta, şi am pus şi în ea putere de ungere cerească, şi a făcut Domnul semn văzut de mulţi martori, semnul întreitei cruci, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, atunci când Domnul a uns peste biserica Sa ce va să fie pe cel pe care-l avem ales să fie în fruntea turmei bisericii, căci biserica va fi nouă în curând. Te-am ales şi te-am lipit de mine ca să fie crezută aşezarea pe care o stricaseră cei care au stăpânit biserica în vremea cea mai de pe urmă, şi am lucrat ca să aşezăm peste acest popor, să punem la loc sărbătorile sfinţilor, căci erau strămutate de la locul lor.

Sunt venită cu ultimele aşezări. Sunt ridicată cu putere de înviere peste acest popor, şi iată, lucrez să fac un popor ceresc şi nestricăcios, să fac trupuri cereşti din copiii mei, să fac om nou, după asemănarea lui Iisus Hristos. Te-am lipit cu mine şi am venit împreună în acest acoperământ, pentru că eu am găsit scris în planul lui Dumnezeu pe copilul cu care am făcut legământ să încep aici jertfă de fiecare zi pentru acest popor slab de tot faţă de puterea care trebuia să se vadă la fiii acestui popor. Am avut scris acest copil ales de Dumnezeu şi am venit la vremea hotărâtă şi te-am luat cu mine, ca să vii aici şi ca să fii crezut de la mine în poporul meu, şi ca să fie acest copil aşezat la lucru ca să aducă lui Dumnezeu jertfă plăcută şi curată pentru izbăvirea şi luminarea poporului meu. Ţi-am făcut cunoscut planul cel cu poporul meu şi am lucrat peste tine cu tot cerul, după planul cerului, ca să aduci spre ştire aşezarea cea de aici. A dat Domnul spre împlinire şi a vestit prin tine, mai înainte ca să se împlinească cele ce s-au împlinit, şi iată, am adăugat acestui copil, ca să fie trei stâlpi întăriţi aici, întreită jertfă, ca să se lucreze cu putere în vremea aceasta, că iată, se lucrează la vremea biruinţei acum. Am pus aici la lucru pe fiecare, după cum am găsit scris în planul de la Dumnezeu, căci Domnul lucrează aici pentru acest popor, şi lucrează după plan bine întocmit.

Te-am rugat să pui proptea sănătoasă şi să lucrezi mângâiere şi întărire peste acest cuib de copilaşi, că uită-te la ei cât sunt de loviţi pentru numele Domnului şi pentru numele meu. Şi ei sunt tari în lucru cu mine, măi iubitul meu, dar sunt îndureraţi în duhul lor, în tăria lor cea de la cer, cea de la Domnul, că Domnul aşa a fost mereu, lovit a fost mereu, şi loviţi au fost şi ai Săi. Am avut aici sufleţele alipite de mine, ca să fie de ajutor şi de mângâiere acestor copilaşi ai mei, că iată, lucrez prin ei, fiindcă aşa este scris la Dumnezeu, dar sufleţelele care fuseseră alături de ei, nimeni din aceia n-au vrut să ţină bine minte să-mi ocrotească acest cuib, să-mi tăinuiască acest acoperământ ceresc. Proorocul Zaharia a fost omorât între templu şi altar pentru că n-a vrut să dea din tainele cele ascunse de pe vremea aceea când venise Domnul întrupat pe pământ şi când se ridicase Irod să ucidă pruncii de doi ani ca să-i ucidă şi pe Iisus Hristos, şi pe Botezătorul Ioan. Iată cum trebuie lucrat cu tainele cele ascunse, dar poporul meu n-a vrut să păstreze tainic lucrul cel care le adusese lor binele şi izbăvirea şi scăparea. Nu vrea creştinul meu să vină spre înţelepciune, nu vrea, pentru că nu este smerenie peste poporul meu, nu este umilinţă, nu este inimă curată. Dar va fi, pentru că aici de aceea lucrăm; lucrăm la vindecarea acestui popor şi lucrăm la vindecarea şi învierea făpturii lui Dumnezeu, căci trupul Israelului lui Dumnezeu este de la Avraam şi până la sfârşitul plinirii vremurilor.

Te-am unit cu mine ca să mă ajuţi, şi când am intrat ca o regină în acest locaş ca să împărăţesc aici şi ca să încep să sun aici, şi de aici peste tot poporul meu, atunci când am văzut că se apropie vremea ridicării mele spre lucru prin aceşti copilaşi, am venit spre ei şi le-am arătat în vedenie cerească încă un lucrător alături aici, cu mine şi cu ai mei. Şi te-am adus apoi aici cu mărturisiri cereşti, şi au fost scrise aici toate mărturisirile care întăresc vremea lucrului meu cu aceşti copii.

O, cât s-a luptat duhul rău să te ţină departe de lucrul meu de aici! Eu sunt aici mereu, şi mereu te aştept, că mă doare, şi rău de tot mă doare când îi văd zdrobiţi de săgeţi şi când îi văd nemângâiaţi. Iată, îţi spun acum că nimeni din poporul meu nu te-a iubit atât cât te iubesc aceştia, şi nimeni n-a lucrat credinţă în cele de sus aşa cum au lucrat ei, cu credinţă în aşezarea pe care am venit s-o pun la loc aşa cum a fost ea în toate vremurile strămoşeşti şi părinteşti, aşezarea sărbătorilor cereşti, căci de cer au fost aşezate şi nu de cineva de pe pământ, aceste sărbători ale bisericii. Această aşezare la loc trebuie să fie în curând lucrată peste toată biserica Domnului. Şi iată, va fi biserică nouă, biserică sfântă, biserică vie. Aici avem început de biserică vie, aici a pus Domnul o temelie vie, şi lucrează Domnul aici, ca să se facă lumină de aici peste tot.

Dar poporul meu, o, îţi spun şi eu ţie, poporul meu nu iubeşte cunoştinţa, nu tânjeşte după înţelepciunea cea din cer. N-a tăiat poporul meu ca să dea de la el duhul lumii, n-a tăiat de tot duhul lumii din inima lui ca să fie numai Duhul lui Dumnezeu peste creştinul meu. Iată, trag din greu şi sun cu putere prin toate cetăţile, după cum este de lucrat peste fiecare cetate. O, şi eu cunosc bine inima acestui popor, şi plânge duhul meu şi trage din greu ca să fie lumină vie peste fiii poporului meu. Sunt aici mereu şi aduc tot ce este de făcut şi lucrez cu grabă mare, că sunt aşteptată de Domnul. Mă aşteaptă cerul să fiu gata cu poporul, şi poporul meu e mic de tot, că mă uit la el şi nu-i pot pune pe umeri mai nimic; nu poate duce, căci ca să-L porţi pe Domnul cu lucrul Său, trebuie curăţenie de inimă, şi trebuie lepădare de sine, şi mai trebuie peste acestea dreapta socoteală. O, şi aceasta nu este peste poporul meu ca să pot eu face îndreptare bună pe cale şi să îndrept pe fiecare în parte. Dar nu se lasă lucrat acest popor, nu crede aşa cum trebuie să fie credinţa cea din vremea aceasta, şi iată câtă durere face duhul rău acolo unde găseşte intrarea deschisă! Nu vor să închidă bine uşa, nu vor să fie numai cu Dumnezeu, şi dacă nu vor, iată, Dumnezeul Cel gelos va trebui să-Şi arate puterea Sa şi iubirea Sa, căci din iubire Se va ridica cu putere, ca să urnească din loc pe tot creştinul care stă înţepenit pe cale, căci ca să meargă pe cale aşa cum se cere, aceasta este departe de inima acestui popor. Nu mai poate face Domnul ca omul. S-a încheiat şi această vreme, şi iată, e vremea biruinţei acum. De aceea Domnul mi-a trezit duhul şi l-a făcut să răsune şi să facă Domnului cale luminată, căci cu această lucrare eu voi începe să hrănesc un neam mare, şi va fi să aplece Domnul spre această învăţătură vie toate înălţimile care nu ştiu a se pleca.

Stai în lucru cu mine. Stai cu inima şi cu mângâierea peste acest cuib de inimioare care sunt puse la lucrul mântuirii făpturii lui Dumnezeu. Stai cu inima lipită aici. Fii un duh cu ei mereu, că duhul rău îşi face mereu cotloane ascunse, ca să atace la timp şi la netimp acest acoperământ şi acest început de împărăţie cerească.

Iată, suflu cu putere peste tine. Hai să lucrăm prin această temelie nouă, care s-a coborât din cer în mijlocul acestei Românii, care este şi va fi regină peste popoare. Duhul meu este împuternicit de Duhurile Preasfintei Treimi, Care lucrează să aducă ziua mântuirii făpturii lui Dumnezeu. Fii un duh cu mine şi cu aceştia în mijlocul cărora sunt şi lucrez cu putere de duh ca să se facă lumină peste tot. Fii una cu mine, şi vom şti mereu ce este de lucrat, că mult este de acum de lucru. Eu sunt mereu aici, dar vreau să punem mereu mângâiere peste inima acestor copilaşi care mă aduc pe mine cu cuvântul în mijlocul poporului meu. Misiunea acestor copii este cerească şi nu este uşoară, dar aici lucrează cerul. Hai cu cerul, că eu sunt aici şi lucrez după planul cel întocmit de cer. Amin. În curând vom fi cu toţii şi ne vom bucura împreună de slavă văzută, căci aceasta este plata cea de la cer. Un picuţ mai avem de tras din greu, şi apoi vom intra în bucurie.

Binecuvântată şi împuternicită să fie munca cea pentru cer. Pace şi înviere şi trezire peste poporul Israelului din vremea aceasta! Pace peste Israel şi duh de credinţă, căci trebuie credinţă în Dumnezeu! Amin.

Această carte să fie adăugată cărţii care va mărturisi despre vremea lucrului meu din vremea aceasta. Amin, amin, amin.

 

RomaniaEnglishFrenchGermanRussiaEuropeItalyBelarusBulgariaGreek