Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Intrării Maicii Domnului în biserică
Se bucură toţi sfinţii de venirea Mea cuvânt pe pământ. Duhul Sfânt Mângâietorul este mângâierea lor, hrana lor. Cu El vin, cu El lucrez în mijlocul tău, popor al cuvântului Meu cel de azi. Sunt Domnul Iisus Hristos şi stau în mijlocul tău cu cuvântul celei de a doua veniri a Fiului lui Dumnezeu, ca să împlinesc această Scriptură vestită de Mine acum două mii de ani, la întâia Mea grăire, la întâia Mea venire de la Tatăl pe pământ.
Vă cuprind în îmbrăţişarea Mea şi a sfinţilor Mei, fiilor. E zi de praznic împărătesc între sfinţi. E mama Mea Fecioara prăznuită soborniceşte pentru ziua ei de intrare în templul închinării, când ea şi-a închinat lui Dumnezeu viaţa, fiind adusă de părinţi să fie dată Domnului în vremea prunciei şi să crească pentru cer apoi şi pentru rugăciune vie înaintea Domnului, căci rugăciunea este unirea cu Dumnezeu a omului, dragostea dintre om şi Dumnezeu, calea care uneşte omul cu Domnul, dacă omul Îl alege pe Domnul ca dragoste a sa.
O, fiilor, frumoasă a fost dragostea Mea pentru om. Frumoasă ca a Mea a fost şi dragostea mamei Mele Fecioara. O, fiilor, despre dragoste nu se poate vorbi decât prin jertfă, prin dovada care arată roadele dragostei, roade care nu pier.
Mi-am făcut intrarea în carte cu mama Mea Fecioara, înconjurată de sfinţi. O, pentru tine, mama Mea, punem masă de cuvânt în această zi şi hrănim la ea pe cei ce Ne sunt casă şi masă pe pământ, mamă, iar ei împart grăirea Noastră, căci Noi Ne facem hrană din cer, iar Duhul Sfânt Mângâietorul Se împarte, mamă. O, trebuie să le întărim iubirea şi răbdarea şi puterea cea pentru Noi şi pentru ei, iar Noi le dăm lor acestea, mamă, ca să poată ei pentru Noi cu toate aceste lucrări. Şi acum binecuvintez lucrarea ta cea de azi, mamă. Amin.
— O, fiule al Tatălui şi al meu, Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec, precum este scris, şi toată venirea Ta cea de azi este tot aşa rânduită, tot aşa aşezată de Dumnezeu între oameni, dar nu avem cu cine să grăim pe pământ despre această grăire de taină, despre care nu se poate grăi sau lucra de pe acoperişuri, căci din cele de taină sunt venite şi aşezate spre lucru văzut tainele Domnului şi rodul lor, Doamne. Este scris în psalmi despre Tine: «Tu eşti preot în veac, din pântece mai înainte de Luceafăr Te-am născut». O, cine-L poate pricepe pe Domnul în toate lucrările Sale, Doamne? Adânci cu totul sunt tainele Tale, aşa cum a fost şi taina naşterii mele din părinţi sterpi, şi apoi intrarea mea în templu spre închinare Ţie pe veci cu viaţa mea, o, Fiule Doamne. O, cine poate să-Ţi întocmească Ţie biserică pe pământ în afară de Tine? Tu eşti preot în veac, Fiule Doamne, iar cei aşezaţi de Tine trebuie să nu uite în veac lucrul lor de la Tine dat lor. Un preot de-al Tău trebuie să nu uite nici o clipă ce este el, ce trebuie să fie el în toată clipa, căci trebuie să fie ca Tine, în locul Tău pe pământ înaintea celor ce Te slujesc şi Te iubesc stând în slujba Ta.
O, cine poate să-Ţi întocmească Ţie biserică pe pământ după placul Tău, Doamne? Numai Tu poţi aceasta, numai Tu, şi stau acum în grăirea mea, stau cu poporul cuvântului Tău şi spun aşa:
Biserică a Lui te-a întocmit Domnul, popor al Fiului meu. Mereu să ai grijă să fii al Lui, mereu să zideşti fiinţa Lui în tine, ca să aibă Domnul unde să-Şi plece capul după plăcerea Sa, că Lui nu-I place în boierie, şi Îi place în sărăcie ca şi acum două mii de ani, când a venit şi S-a umilit atât de mult, atât de mult.
O, fiilor, fiţi duioşi ca Dumnezeu şi fiţi duioşi ca mine. Fiţi duioşi ca sfinţii. Duh iubitor de oameni este duioşia. Ea este o floare scumpă pe ogorul inimii fiilor lui Dumnezeu. Cu duioşie am mers eu pe cale pentru Fiul meu, şi sunt frumoşi cei duioşi, sunt plini de duh de rugăciune cei duioşi, şi poate Domnul prin rugăciunea lor. Oaspeţi cereşti se adună la rugăciune în casa celor duioşi. În vremea slujirii cu rugăciune fiţi duioşi, fiilor, căci oaspeţi cereşti vin la voi şi stau cu voi şi lucrează pentru voi. Duhul duioşiei este cu cei ce se dăruiesc, şi acesta este semnul celor duioşi. Sunt duioasă după voi, vă sprijinesc cu duioşie în toate. Vă dau răbdarea mea şi vă dau din biruinţa cu care mi-a dat Domnul să lucrez pentru ai Săi. Am grijă de voi ca de biserica Domnului, căci eu în biserică am petrecut de micuţă şi am îngrijit de ea în toată ascultarea. Vă ascult rugăciunile şi vă aduc sprijin şi vă mângâi pe cale, căci sunteţi fiii Fiului meu. Cu sfinţii suntem azi la masă cu voi. Toţi vă dau întăriri şi mângâieri şi puteri şi vă îndeamnă spre voile Domnului.
O, trebuie iubire multă pentru Domnul, fiilor. Vă ajută toţi cei din cer să ascultaţi de Domnul aşa cum trebuia să asculte omul cel aşezat în rai. Hrăniţi-vă cu bucurie cu cele ce sunt spre hrană date vouă. Hrăniţi-vă viaţa şi sănătatea cu cele din cer, cu mană din cer, şi fiţi mulţumiţi, fiilor. Voi ştiţi că Israel n-a fost mulţumit cu mana lăsată din cer spre hrana lui din pustie, dar voi fiţi mulţumiţi, fiilor, şi folosiţi cu mulţumire cele date vouă de Domnul spre hrană.
Le spun tuturor oamenilor de pe pământ că animalele au rămas ascultătoare cuvântului lui Dumnezeu când la început le-a fost împărţită hrana, dar omul n-a rămas ascultător şi mulţumit aşa cum Domnul i-a împărţit şi l-a învăţat ca să-i fie lui bine. Trimitea Domnul la Israel îngeri ca să-l hrănească cu mană din cer, nu de pe pământ, căci pământul pe unde călătoreau ei era pustiu şi sterp de cele pentru hrana omului, dar nu le-a plăcut mult timp hrana de la Domnul, căci se deprinseseră altfel să mănânce, altfel decât Domnul le împărţise lor.
O, ce mare şi ce bun este Domnul, fiilor. Nu vă temeţi, ci bucuraţi-vă de bunătatea Lui, căci El vă dă vouă viaţă, fiilor. Fiţi sâmburelul din care va odrăsli pe tot pământul început nou, neam nou, după placul Domnului. Iată, animalele şi păsările şi toate cele vii sunt ascultătoare de legile Domnului. Să-i ajutăm şi pe oameni să asculte şi să ştie de la Domnul aşa cum animalele şi păsările ştiu, călăuzite fiind în toate de Domnul. Când vreun animal se răneşte sau se înţeapă, el ştie să se ducă să se bage sub o iarbă de leac lăsată de Domnul pe pământ pentru tămăduire şi ştie să mănânce din leacurile de pe pământ. Când i se întâmplă suferinţă unui animal, el ştie de la Domnul ce să folosească. Aşa şi omul ar fi să asculte, şi ar veni apoi raiul pe pământ în toată legea lui, cu toate binefacerile lui, cu binefacerile ascultării omului, fiilor. Iar voi, fiţi biserica Domnului, şi niciodată să nu uitaţi ce sunteţi, că nu e bine să uite omul pe cele puse de Domnul peste el să le poarte şi să le împlinească şi să le cinstească în numele Domnului şi pentru Domnul, şi toate ca în cer să le lucraţi şi să le iubiţi. Eu sunt ajutătoare şi alinătoare lângă voi, căci sunteţi fiii Fiului meu. Duc rugăciunile voastre duioase la El, şi aduc de la El pentru voi. Eu sunt cu duioşia lângă voi şi vă dau puteri şi vă dau tămăduiri, şi toate câte voi trebuie să lucraţi şi să purtaţi sunt sprijinite de sus, fiilor. O, fiţi înţelepţi în toate, că Domnul este în toate ale voastre cu voi, fiilor.
Mă împart cu oştirile cereşti în sprijinul neamului şi al pământului român, căci greu încercat este acest neam. O, rugaţi-vă, fiilor, să se stârpească duhul minciunii de pe acest tărâm, că a Domnului este această ţară. Rugaţi-vă cu mine, şi eu cu voi, şi binecuvântare sfântă să rodească peste acest pământ român, fiilor.
Mi-e duhul şi sufletul şi trupul în sărbătoare între cei din cer, şi cu ei sunt aici, şi vă aduc pacea sărbătorii şi harul ei şi mângâiere, fiilor. Pace vouă! Mult alin vă dau. Pace vouă, fiilor!
— Din pântece mai înainte de Luceafăr M-ai născut, mamă, ca şi Tatăl Meu Savaot, Care a binevoit întru tine pentru Mine, o mama Mea. În taină dulce ai lucrat acum peste poporul cuvântului Meu, şi în taină le-ai dat şi le dai. O, de-am putea să-i facem pe oameni să iubească binecuvântările Domnului peste ei, mamă! N-ar fi să zică omul că nu poate, dar s-a deprins el mult ca omul care n-a ascultat în rai de Dumnezeu, şi pentru care Eu am venit acum două mii de ani să-l răscumpăr din păcat, şi iată, încă iarăşi vin, mamă.
O, popor iubit al Meu, tainic ţi-a dat mama Mea Fecioară în ziua aceasta poveţe de viaţă şi de iubire de Dumnezeu. O, lasă-te cuprins de tainele Domnului şi de împlinirile lor peste tine tot mai mult. Te ajută Domnul cu cele din cer şi cu cele de pe pământ, şi numai înţelepciunea ascultării trebuie s-o ai tu. Aşteaptă viaţa să vină pe de-a întregul pe pământ şi să cuprindă sub ea totul şi toată firea, care-şi aşteaptă răscumpărarea.
Fiilor, fiilor, Eu când grăiesc cu voi iau toţi grăirea Mea cu voi, toţi care Mă caută la voi când cobor, iar Eu grăiesc cu grijă ca să fie pentru toţi. Mângâieri şi puteri vă dau. Fiţi biserica Mea cea plină de ascultare şi de înţelepciunea ascultării mereu, măi fiilor, şi tot mai mult. Numele Meu şi pecetea Mea este peste voi ca să vă arate ai Mei celor din cer şi celor de pe pământ, iar Eu am grijă de voi în toată clipa şi vă port pe umeri, fiilor. Amin, amin, amin.