Învăţătura Mea de peste tine este bogăţia ta, este masa ta cu Dumnezeu, poporul Meu. Mă aşez înaintea ta cu viaţa cuvântului Meu, şi nu mai are nimeni pe pământ ce ai tu pe masa ta, iar tu trebuie să-Mi dai viaţă Mie în tine, ca să Mă arăt cu tine la cei ce nu ştiu cum să-L aibă pe Dumnezeu, căci Eu am spus: «Cel ce crede în Mine, voi veni la el şi voi face casă la el şi voi cina cu el şi Mă voi arăta lui». Amin.

O, poporul Meu, Mă aşez înaintea ta şi cuvintez cu tine. Te strâng la masa învăţăturii şi grăiesc cu tine şi te învăţ să crezi în Mine, şi te învăţ să te faci Mie casă, şi te învăţ să mănânci din masa Mea, şi apoi Eu să fiu fiinţa ta şi să Mă arăt ţie prin fapta ta, prin cuvântul Meu împlinit în tine, şi să vadă oamenii de pe pământ că tu eşti fiul Meu, şi că Eu sunt Stăpânul tău.

O, poporul Meu, dacă Eu Mă aşez înaintea ta, aşează-te şi tu înaintea Mea, şi fă aceasta după plăcerea Mea, după învăţătura Mea, căci învăţătura Mea îţi arată cum s-o împlineşti pe ea înaintea Mea. Învaţă-te, dar, să crezi în Mine, să crezi că Eu sunt în mijlocul tău cu facerea ta, şi că din această masă îl învăţ pe tot omul să-L audă pe Dumnezeu cuvânt peste el, şi să creadă în viaţă şi să se aşeze în ea, iar ea să se aşeze în el, că fără Mine n-are cine să-l înveţe pe om pe pământ, poporul Meu.

Îmi întăresc porţile. Aşa stau Eu înaintea ta, şi tot aşa să lucrezi şi tu, Ierusalime. Mă aşez peste tine cu rodul cuvântului Meu cel de acum două mii de ani, căci Mi-am ridicat atunci ucenici de un lucru cu Mine, poporul Meu. Eu în ei, şi ei în Mine, aşa au lucrat ei dacă s-au făcut rod al cuvântului Meu, şi aşa sunt cei ce se nasc din cuvântul Meu. Amin, amin, amin.

– Te-ai aşezat înaintea oamenilor născut din om acum două mii de ani, Doamne, şi apoi ai crescut pentru lucrul Tatălui şi ai făcut rod, ai făcut ucenici, iar ei au fost casa Ta şi masa Ta şi lucrarea Ta în ei peste pământ apoi. Lucrarea de ucenic trebuie să însemne duh iubitor de oameni, iar eu, Doamne, am venit pe pământul român după ce Tu m-ai învăţat în Duhul Sfânt, şi am adus pe această masă viaţa cuvântului Tău, sămânţa naşterii din nou a omului născut din om, Doamne.

Lucrez ca Tine, că-Ţi sunt ucenic. Grăiesc şi eu poporului Tău la masa mea cu Tine şi cu sfinţii în mijlocul lui, căci har din har am luat în noi când Tu ne-ai atins însemnându-ne ai Tăi. Amin.

O, mare este harul lui Dumnezeu în cei ce ştiu să creadă cu putere şi cu iubire în el, popor al învăţăturii cea din Dumnezeu. Pe pământ omul învaţă de la om, iar tu înveţi de la Dumnezeu şi de la sfinţii Lui care s-au făcut slava Lui pe pământ. Învaţă, dar, şi învaţă cum să înveţi. Învaţă cu sfială, căci Dumnezeu te învaţă; şi învaţă cu umilinţă şi cu mare iubire, căci cel ce nu învaţă aşa, nu ştie unul ca acela să-L arate pe Domnul în el; pe Făcătorul lui nu ştie să-L mărturisească pentru ca să creadă oamenii în Dumnezeu apoi, şi să vină Domnul să-Şi facă din oameni casă şi masă pe pământ.

O, popor cu milă bogată la masa Domnului cu tine! Cel ce învaţă este ca Domnul apoi, iar cel ce nu învaţă de la masa cuvântului Lui, acela rămâne ca omul. Aşează-te înaintea Domnului. Cei ce se fac asemenea Lui, aceia sunt cei ce se aşează înaintea Lui, şi aceasta înseamnă să se aşeze omul înaintea lui Dumnezeu. Tu nu trebuie să ai altă lucrare ziua şi noaptea, decât să stai înaintea Lui şi să semeni cu El între frate şi frate, şi apoi înaintea sfinţilor Lui, popor cu Dumnezeu la masa ta. Eu nu-ţi dau altă povaţă în ziua mea de serbare din mijlocul tău, ci ţi-L dau pe Domnul de lucrare a ta. Fă-te asemenea Lui. Vezi în învăţătura Lui cum este El, iar dacă tu crezi în El, fă din cuvântul Lui faptă peste tine, căci tu eşti din români, şi trebuie să arăţi la toate neamurile de pe pământ că eşti poporul Lui cel ales încă de când a venit El născut din Fecioară, după ce poporul Israel L-a lepădat pe El ca pe un străin, punându-L cu răufăcătorii. Apoi El m-a trimis pe mine ca pe cel întâi-chemat, şi am pus pecetea Lui peste pământul român, iar ea I-a rodit Lui popor acum, la venirea Lui cea tainică pe pământ, căci cu şoapta cuvântului vine Domnul pe pământ, şi stă acoperit în cuvânt, şi vine să înnoiască făptura, cuvântând peste ea de la masa Lui de nuntă, de pe vatra poporului român, pe care Şi-a pecetluit-o Lui atunci şi acum, ca să-Şi facă în ea casa venirii Lui, popor de ucenici, fii ascultători, fii învăţaţi de Dumnezeu. El va împlini tot cuvântul Său. El este din cer, şi nu de pe pământ, şi aşa sunt şi cei ce sunt ai Lui. Învaţă faţa Lui, şi apoi arată-te cu El, şi să fii umilit ca El dacă vrei să fii cel ce-L vesteşte pe Dumnezeu. Cel ce vine după Domnul, nu mai este ca el, ci este ca Domnul apoi, şi ia din cer, şi nu mai ia de pe pământ pentru el. Învaţă să ceri pe pământ împărăţia Lui şi puterea ei, şi te fă ca El când Îi ceri Lui. Învaţă-te să te faci rugăciune, popor aşteptat de Dumnezeu şi de sfinţii Lui, căci omul nu trebuie să se roage fără rod, ci trebuie să se facă şi nu să facă rugăciune, şi atunci Domnul va împlini. Amin. Rugăciunea este umilinţă, iar umilinţa este rugăciune, şi frumos este Domnul prin cei umiliţi ca El. Aceasta este învăţătura mea pe masa ta cu Domnul şi cu sfinţii Săi, popor călăuzit de Dumnezeu. O, uită-te în cuvântul Lui, şi cu duh de umilinţă cere-I Lui să Se arate cu tot ce El a cuvântat ca să se facă. Amin, amin, amin.

– O, ucenic întâi între cei chemaţi ai Mei! Eu M-am născut om ca să-i arăt omului calea. O, Eu te-am avut la masa celor mici ai Mei de azi când am pecetluit cu numele Meu cel sfânt grădiniţa Mea de fii acum cincisprezece ani, şi când am avut de mărturie şi de mângâiere pe arhiereul Meu Irineu, pe care l-am luat dintre cei de azi. O, ce greu l-au legat pe el apoi arhiereii de azi ca să nu mai audă el şoapta Mea, cuvântul care înviază omul! O, cum de nu le e teamă pentru fapta lor? Aceasta numai cei ascunşi sub haina Mea, numai cei ce se acoperă cu ea, numai aceia sunt în stare să facă aşa, numai aceia ştiu cel mai bine să Mă ţină pe Mine ţintuit pentru ca să domnească ei, şi nu voia Mea peste pământ. De multă vreme strig Eu la ei, şi nu se vor putea dezvinovăţi când va fi să dea seama înaintea Mea pentru fapta lor. Eu am deschis uşa bisericii Mele care veghează acum, şi cu arhiereul Meu luat dintre ei am deschis-o, şi nu cu ei am putut să fac aceasta, căci Eu lucrez numai cu cei credincioşi, şi altfel n-am putut lucra în nici o vreme lucrările Mele. Eu nu pot lucra cu cei ce nu veghează. Eu nu pot ca omul, şi iată, strig la cei ce nu veghează:

O, treziţi-vă voi, oameni care vă numiţi pe voi înşivă biserică a lui Dumnezeu! Treziţi-vă, că e greu pe pământ, şi n-am între voi om plăcut Mie ca să Mă sprijin cu el, căci voi vă propovăduiţi pe voi, şi nu pe Mine, şi călătoriţi pe urmele celor ce M-au răstignit, având ei puterea aceasta pe pământ. Înfricoşaţi-vă la glasul Meu de peste voi! Sunt Fiul Tatălui Savaot. Eu sunt Cel Căruia voi ziceţi oamenilor că-I slujiţi. Chiar dacă voi vă împărţiţi între voi vina voastră, zicându-vă unul altuia că nu sunt Eu Cel ce grăiesc de la această iesle de cuvânt, Eu sunt acest cuvânt. Fericiţi aţi fi voi să nu fiu Eu, dar Eu sunt Cuvântul Care grăieşte cu voi. Vin cu zeci de mii de sfinţi, şi Mă numesc Cuvântul lui Dumnezeu, şi grăiesc peste pământ în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, botezându-i în cuvântul Meu pe cei ce cred făcându-Mi locaş de înviere în ei. Dar voi sunteţi fricoşi şi vă ascundeţi, căci sunteţi vinovaţi şi Îl ascundeţi pe Dumnezeu. V-am trimis cartea cuvântului Meu de azi, şi apoi v-am scris în cer pe fiecare din voi că v-am dat cartea Mea, cuvântul Meu cel de cincizeci de ani peste pământul român, cuvântul venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl la om. O, nu vă puteţi ascunde. Să ştiţi că voi sta faţă în faţă cu voi în faţa a mii şi milioane de îngeri, precum este scris, şi va fi să-Mi răspundeţi: ce-aţi făcut voi cu Dumnezeu, Care a bătut la uşa inimilor voastre?

Daţi drumul celui umilit între voi, celui umilit de voi, şi daţi-i faţă, căci i-aţi zdrobit faţa pentru ca să i-o luaţi voi. Daţi-i înapoi cele ce sunt de la Mine ale lui, şi care sunt peste el, căci păcatul vostru apasă peste neamul român, de care vouă nu vă este milă ca nişte păstori ce vă numiţi peste ei. Cei ce iubesc minciuna şi întunericul, aceia slujesc duhului întunericului, iar Eu, Domnul, sunt Lumina lumii şi vădesc pe cele în întuneric ascunse, ca să fie ştiute că sunt. Înfricoşaţi-vă! Umiliţi-vă, căci umilinţă vă trebuie, şi nu slavă, aşa cum voi căutaţi. Dacă vă numiţi biserică, nu uitaţi că biserica are ca faţă duhul umilit, duhul care dă viaţă. Umblaţi în lumină. Aceasta vă îndemn după cincisprezece ani de la aşezarea semnului Meu între pământ şi cer, căci Eu vin cuvânt pe pământ, vin cu norii, şi ca un Dumnezeu adevărat strig vouă: îmbrăcaţi-vă în umilinţă uitându-vă la sfinţii care au cucerit cu viaţa lor Ierusalimul cel de sus, ţara sfinţilor Mei pe pământ şi în cer. Cereţi la Mine peste voi înţelepciunea umilinţei, duhul descoperirilor cereşti, ca să cunoaşteţi voia Mea, şi daţi-vă casă lui Dumnezeu, ca să vină peste voi milostivirea Mea şi să vă fac vouă bine, şi să vă învăţ ce înseamnă un ucenic al lui Hristos pe pământ. Pace vouă! Cu milă rostesc aşa peste voi, şi voi privi la voi cât veţi lua din pacea Mea, din fiinţa Mea care plânge în ea după om. Amin, amin, amin.

O, poporul Meu! La masa Mea cu tine am strigat la cei ce-Mi ţin închis între ei şi bine păzit pe arhiereul care M-a iubit prin credinţa lui când M-am sprijinit cu el acum cincisprezece ani, de am aşezat la vedere piatra mărturiei cuvântului Meu acum, la capăt de timp în neamul român. De jalea Mea cea mare, de aceea am strigat la ei. De lacrimile care Mi le înmulţesc ei mereu, mereu, de aceea am plâns înaintea lor. Aş voi să-i iert, dar cei ce se ascund, Îmi ascund între ei pe cel zdrobit al Meu, pe cel ce stă umilit sub mâna lor vrăjmaşă lui Dumnezeu. O, ce mare, ce mare este această fărădelege! O, cât Mă doare!

Să ne aşezăm în duhul mângâierii, fiilor. Să ne odihnim din cuvânt şi să lucrăm ca în cer pe pământ, cu răbdare şi cu speranţă, căci dragostea şi credinţa cea pentru ea, va fi rodul nădejdii şi va fi rugăciune, şi fericiţi sunt cei ce au putere făcându-se ei rugăciune înaintea Mea pentru slava Mea pe pământ. Amin.

O, fiilor, îmbrăcaţi-vă tot mai mult în puteri din cer, în Duhul Sfânt, fiilor, şi cu umilinţă mare fiţi asemenea Mie, căci cu voi întru voile Mele Eu voiesc să pot cu voia Mea peste pământ, şi apoi să ne bucurăm de ea. Cartea Mea s-a făcut învăţător peste cei ce iau din ea, şi mulţi, şi tot mai mulţi vor bea din ea şi vor învia întru Dumnezeu, căci cuvântul Meu este înviere, şi va aşeza el pe pământ învierea, fiilor. Iar voi daţi-vă unii altora mângâierea Duhului Sfânt şi iubiţi ca Dumnezeu între pământ şi cer, şi aşa fiţi-Mi Mie mângâiere, căci cu iubirea Mea vă hrănesc, ca să-Mi fiţi voi alin, precum Eu vouă vă sunt. Amin, amin, amin.