Eu, Domnul, Cel blând şi smerit cu inima, Mă arăt vouă aşa cum sunt, aşa cum spun că sunt, copii din porţi şi mereu zdrobiţi în porţi, căci voi sunteţi porţile Mele ca să intru în Ierusalim când vin cuvânt, şi să-l hrănesc pe el, şi să-l sprijinesc pe cel curat cu inima înaintea Mea şi înaintea voastră, iar pe cel nestatornic să-l povăţuiesc, să-l aştept, să rabd de la el, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima, precum Mă vedeţi că sunt şi că lucrez. Amin, amin, amin.

O, fiilor copii cu care grăiesc înaintea Ierusalimului! M-am făcut Fiul Omului ca să vadă omul că Dumnezeu, Cel ce a făcut omul, este blând şi smerit cu inima şi nu este ca omul, şi cât aş vrea să-l fac şi pe om blând şi smerit cu inima, curat cu inima, căci inima ascunsă e grea şi tot mai grea, şi Eu voiesc cu Duhul Meu Cel Sfânt, din Tatăl purces, să-l înseninez pe cel greu la inimă, căci acum, la sfârşit de timp, voiesc să fie lumină de la Dumnezeu, şi sub ea să pălească tot ce înseamnă duşman de suflet, iar oamenii şi sufletele lor să umble apoi în lumină şi să se bucure de bunurile ei. Amin.

O, copii în care Eu am pus Duhul Meu, ochiul Meu, iubirea Mea, răbdarea Mea, blândeţea Mea şi umilinţa Mea pe care o am înaintea omului de şapte mii de ani, de când omul s-a ascuns de Dumnezeu! O, fiilor copii, l-am învăţat pe poporul acestui cuvânt, şi l-a învăţat şi mama Mea Fecioară, l-am învăţat Noi pe el dragostea şi bunurile ei, şi l-am îndemnat din vreme să nu facă păcatul neascultării, căci i-am spus să citească Scriptura şi s-o împlinească pe ea, şi dacă socoteşte cineva că e om duhovnicesc, să cunoască bine că ceea ce spun este porunca lui Dumnezeu, iar cine nu voieşte să ştie, să nu ştie.

O, poporul Meu, Mă aşez din nou cu sărbătoare pentru mama Mea Fecioara în mijlocul tău şi te rog să nu uiţi cuvântul vieţii, învăţătura pe care am pus-o Noi peste tine în ziua de serbare a mamei Mele cea plină de milă pentru lucrarea Mea, pentru truda Mea de azi cu care Mă lupt, ajutat cu tot cerul de sfinţi şi de îngeri, să am un popor credincios şi să nu-l strivească pe el cele ce au să vină peste pământ pentru păcatele de pe el, şi să aibă poporul Meu acoperământ darul Meu, căci simbria păcatului este moartea, iar darul lui Dumnezeu este viaţă veşnică întru Mine, Domnul vieţii, precum este scris în Scripturi.

O, poporul Meu, nu pot prea mult să te călăuzesc azi, că îi am plăpânzi pe cei prin care Eu vin până la tine ca să nu mori tu fără hrana Mea, dar îţi amintesc să nu uiţi învăţătura Mea, dragostea şi bunurile ei care se fac Duh Sfânt în om, căci scris este: «Roadele Duhului sunt: dragostea, bunătatea, cumpătarea, răbdarea, blândeţea, pacea, îndelunga răbdare, credincioşia, înfrânarea, curăţia şi toate câte înseamnă Duhul Sfânt lucrător în om, iar împotriva unora ca acestea nu este lege», ci este Dumnezeu cu chipul şi cu asemănarea Sa în om şi lângă om. Amin.

O, poporul Meu, toate cele ce sunt roade ale Duhului îl vădesc pe om dacă este el după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Cel ce crede în această lucrare de cuvânt, acela este vădit cu credinţa sau cu necredinţa sau cu necredincioşia lui prin roadele Duhului, care-l probează pe om, poporul Meu.

Când am fost cu dulce sărbătoare aşternută în grădina întâlnirii pentru sărbătoarea naşterii mamei Mele Fecioara, am spus că vine în grabă, vine în curând clipa ca fiecare om de pe pământ să rămână în ceea ce va fi găsit, şi voiesc să-ţi amintesc, poporul Meu, să te laşi probat de roadele Duhului ca să te aşezi apoi bine în ele, şi voiesc să-ţi amintesc de văpaia cuptorului în care cei trei tineri curaţi la inimă prin pocăinţa lor pentru tot neamul lor au fost scăpaţi din foc, căci Eu le-am trimis pe îngerul Meu, care s-a arătat preamărit şi prealuminat cu chipul şi asemănarea Mea şi a suflat în văpaie răcoare ca să-i ocrotească de foc pe cei pedepsiţi de împăratul cel necredincios din vremea lor. Aşa voiesc Eu să-i ocrotesc pe cei ce se lasă în mâna Mea, pe cei ce Mă lasă pe Mine să stau în ei cu roadele Duhului şi să-i adun spre scăpare şi să-i ridic spre ocrotire când pământul va primi pe el botezul cu foc ca să-l curăţ de păcatul omului aşa cum am curăţat de negustori templul când am pus mâna pe bici şi i-am scos pe ei de pe loc închinat lui Dumnezeu, ca să nu fie batjocorit de diavoli locul cunoscut al Domnului între toate cele de pe pământ. Şi le-am spus pentru paza lor cea tare, cea de la Mine, le-am spus ucenicilor Mei: «Feriţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia», căci ea este lucrarea lor, aluatul lor. Le-am spus aşa ca să-i deprind din zi în zi mai mult cu loc larg în ei pentru roadele Duhului şi să-i păzesc pe ei ai Mei, mărturisitori ai Mei şi prooroci ai Duhului Sfânt.

Iar vouă, copii aşezaţi de Mine în calea cuvântului Meu când el vine să-l înveţe pe poporul Meu cel ascultător, vouă vă spun altfel. Vă spun aşa: fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii şi staţi în roadele Duhului, copii învăţători, şi învăţaţi-Mi poporul şi puneţi frână oricărei urme de întuneric din mijlocul poporului Meu, că vine clipa ca fiecare să rămână în ceea ce va fi găsit. Îndemnaţi-i pe toţi, îndemnaţi-i de lângă Mine, nu de lângă ei, să se facă ei locaş al roadelor Duhului şi să umble duhovniceşte înaintea Mea în toată clipa, că nu vreau să suferim de la neascultarea de cuvântul Meu, ci vreau să învăţaţi de la Mine poporul, copii învăţători. Amintiţi-i de la Mine, nu de la voi, că faptele trupului se împotrivesc faptelor Duhului şi sunt duşmane între ele, iar Eu întăresc statul vostru între Mine şi poporul Meu şi îi spun lui că cine nu vă primeşte pe voi, pe Mine Mă alungă şi nu pe voi, şi cine vă vorbeşte pe voi de rău, vorbeşte de rău legea lui Dumnezeu şi este duşman faptelor Duhului dragostei şi bunurilor ei. Mă zdrobesc în voi cu toată durerea Mea, şi mult aş vrea măcar o parte din popor să ia şi el să poarte durere din cer, că voi sunteţi mici, şi mici staţi înaintea poporului ca să mai puteţi sta lângă el, iar durerea Mea cea de şapte mii de ani e mare, fiilor copii, şi voi sub ea, zdrobiţi, căci casa Mea e omul, şi fericit este cel ce ştie să Mă ia în casa lui aşa cum M-au luat Luca şi Cleopa, şi apoi Eu am rămas în ei, şi ei în Mine, căci darul Meu a prins rod în ei prin credinţa lor în Hristos, trimisul Tatălui, fiilor copii.

Mama Mea Fecioară se lasă cu mila ei, cu acoperământul ei peste voi, peste ranele voastre, şi mereu vi le vindecă, şi mereu vi le leagă, că nu are cine de pe pământ, şi vă spune ea aşa:

– Sunt mamă a Fiului Tatălui Savaot, şi cine este mamă nu cunoaşte altă mângâiere decât durerea cea pentru Dumnezeu. Vă mângâi cu ea, copii care purtaţi pe Fiul meu de la Tatăl şi până la urechea poporului şi până la inima lui deschizându-le inima prin bătaia Lui la uşa lor. Luaţi poporul, şi cu durere cântaţi cu el cântarea Fiului meu Cel călător prin lumea de păcate cerându-i la orice om inima de locaş pentru El şi uşa ei descuiată şi nu încuiată, căci cel ce nu deschide Domnului uşa, acela stă în întuneric cu cele din el şi nu iubeşte lumina şi plata ei şi nu se face fiu al zilei, ziua cea dintâi între zile când Dumnezeu a făcut lumina. Amin.

Sunt mama Fiului lui Dumnezeu Savaot şi mi-e milă de Fiul meu când Îl văd aşa de dispreţuit, şi mi-e milă de cei ce s-au dat Lui ca să-L ajute să bată la porţile inimilor şi nu se îndură să le zdrobească, ci aşteaptă ei ca şi Fiul meu, Cel blând şi smerit cu inima, înaintea omului încuiat în însuşi trupul lui.

O, popor al milei dumnezeieşti, ţi-a spus Fiul meu să asculţi de poruncile Lui, dar să le ştii ţi-a spus. O, deschide-I Lui şi nu uita că El ţi-a spus că cel ce crede în El nu mai crede în om, iar în El se crede prin mărturisire înaintea Lui şi a oamenilor, şi se crede prin prooroci, căci Duhul Domnului şi Domnul Însuşi prin prooroci este şi grăieşte omului pe pământ, şi aşa stă lângă om şi nu cum nu vrea omul să ştie că aşa stă Domnul lângă om. Amin.

Iar voi, cei de sub greul venirii acestui cuvânt, fiţi înţelepţi ca şerpii, că mare este strâmtorarea pentru Dumnezeu şi pentru voi, şi fiţi blânzi ca porumbeii şi lucraţi ca Fiul meu şi aşa cum El vă îndeamnă, şi căutaţi să nu lăsaţi pe poporul Lui spre duh de făţărnicie. Nu vă temeţi sub greu şi sub liane, nu vă temeţi, căci îngerul Domnului nu vă lasă singuri nici ziua, nici noaptea, dar puţin de tot se mai vede prin noapte ziua, fiilor cu pieptul zdrobit de durerea Domnului din voi. Sunt mamă, iar mama e numai din dureri ieşită şi numai în dureri ţinută, şi altceva nu înseamnă mamă.

Luaţi masă de cuvânt cu poporul cel aşa de firav şi daţi-i lui din Duhul Domnului din voi. Iar Tu, Fiule al durerilor Tatălui şi al durerilor mele după om, întăreşte-Ţi mersul şi calea şi suflă putere peste ei ca să înveţe ei poporul roadele Duhului, împotriva cărora nu este oprire în cer şi pe pământ. Amin.

– O, mamă, le dăm masă de cuvânt, dar să le dăm şi viaţă a cuvântului Meu în ei, mamă, că dacă în ei nu ia viaţă cuvântul Meu, îi frângem pe cei de sub durerea venirii Mele, mamă.

O, poporul Meu, nu uita ce ai mâncat după ce mănânci. Nu uita să strigi tare la Dumnezeu, dar să înveţi bine să strigi, pentru Dumnezeu şi nu pentru tine, poporul Meu. Rugăciunea sfântă din om nu cere decât pentru Dumnezeu în om, nu pentru om, şi de aceea voiesc iarăşi să te învăţ cu tot cuvântul zilei.

O, poporul Meu, voiesc să te străbat cu cuvântul Meu, dar cel mai fericit pentru Mine şi pentru tine este să-l străbaţi tu pe el şi să poţi bine şi cu lumină să lucrezi înaintea Domnului Dumnezeului tău roadele Duhului, împotriva cărora nu este oprire, nu este capăt, ci este aşteptarea lui Dumnezeu pentru ele din om, poporul Meu. Mănâncă, Ierusalime chemat, mănâncă din roadele Duhului ca să ştii gustul lor şi lucrarea lor şi plata lor, dar ca să mănânci din ele, nu uita să-i spui omului şi să-ţi spui şi ţie că vinul nou se aşează în vase noi ca să se păstreze, ca să se formeze şi ca să nu se piardă fiind pus în burdufuri vechi.

O, poporul Meu, toate să se facă noi! Amin. Toate curate să fie pentru împărăţia Mea în om! Amin, amin, amin.