Acum, Eu, Domnul Dumnezeul vostru, Atoatefăcătorul, Cel ce sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul, Eu şi cu voi rostim şi grăim aşa: se binecuvintează şi se sfinţeşte această fântână cu harul Preasfântului şi de viaţă făcătorului Duh, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin, amin, amin.

Întărim lângă acest izvor sfinţii şi îngerii, şi se va numi fântâna aceasta: fântâna sfânta Ecaterina, muceniţa Mea cea înţeleaptă. Pe ea o întărim lângă acest izvor, pe ea o dăruim cu acest dar lucrător din care să se reverse în taină înţelepciunea cerească peste pământul din această cetate şi peste toată ţara română. Amin.

Aşa lucrăm Noi şi cu voi, fiilor unşi, şi punem semne pe pământ, şi lucrarea de nou Ierusalim pecetluieşte pământul cu cuvântul şi cu fapta lui. Amin. Dar voi să nu uitaţi, să nu mai uitaţi că orice lucrare sfântă şi orice semn de nou Ierusalim pe pământ se începe cu cuvântul Meu. Eu am voit să las cuvânt în carte pentru lucrul acestei fântâni, aşa cum lucrez Eu în toate la voi, dar voi aţi fost răsfiraţi în toate câte sunt de făcut şi nu Mi-aţi dat intrare ca să începeţi cu cuvântul rostit de Mine întâi, şi apoi de voi, fiilor. De aceea acum, cu o zi înainte, am vestit pe cei din cer că facem însemnarea fântânii sfânta Ecaterina. V-am grăit vouă, şi ei au auzit din gura Mea că vom merge să pecetluim izvorul cel nou lucrat şi s-au gătit cu Mine spre voi cu bucurie şi cu dor, că acestea sunt zilele venirii lor cu Mine pe pământ, aşa cum scrie în profeţi că va fi şi că se va împlini aşa.

Facem acum sărbătoare cerească, Noi şi cu voi. Să ne simţim unii pe alţii, Noi pe voi, şi voi pe Noi, şi să fim una în iubire şi în bucurie, că între cei din cer e bucurie mare orice bucurie de la voi, numai s-o aveţi, fiilor. Când Noi vă simţim pe voi cu bucurie, numai atunci bucuria Noastră este deplină, numai atunci, poporul Meu, numai atunci. Această taină s-o crezi şi s-o înţelegi, că de aceea ţi-o spun, poporul Meu, şi îţi doresc multă şi adevărată bucurie cerească, să am şi Eu de unde lua, de unde avea, şi ca să vin şi Eu pe drum presărat de bucuriile voastre cu Mine, şi ca să-Mi fie uşor să vin, uşor şi Mie şi vouă, copii care-Mi primiţi venirea. Orice neputinţă fuge de la voi atunci când aveţi bucuriile cele pentru Mine, dar aceasta trebuie să vă intre bine în fire şi să folosiţi orice fărâmă de timp pentru bucurii sfinte, copii iubiţi de Dumnezeu. O, iubirea dintre voi şi Mine, dintre Mine şi voi trebuie să fie aprinsă şi să-Mi lumineze calea şi să Mi-o încălzească atunci când vin la voi cuvânt.

O, copii iubiţi, o, fiilor, o, fiilor scumpi, iubirea dintre voi şi Mine, dintre Mine şi voi, aceasta va face venirea Mea pe pământ ca să-Mi sfârşesc lucrarea şi să Mi-o pecetluiesc, şi să vă dau apoi bucuria cea de veci. Pe voi vă privesc şi vă aşteaptă îngerii şi sfinţii, care aşteaptă venirea Mea pe pământ. Tot cerul sfânt aşteaptă iubirea voastră cea arzândă pentru Mine şi pentru ei. Toată oastea cerească se uită la voi şi după voi ca să rostiţi ultimul cuvânt: „Vino, Doamne!“, cuvânt care să ia foc între pământ şi cer. Să iasă din voi focul venirii Mele, asta aşteaptă oastea cerească, copii aşteptaţi ca să fiţi şi ca să grăiţi şi ca să rostiţi venirea Mea, ziua Mea cea mai slăvită între zilele venirii Mele la voi, ziua pe care o va vedea cerul şi tot pământul, aşa cum este scris despre ea. Vă aşteaptă Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt, vă aşteaptă îngerii şi sfinţii să rostiţi ultimul „Vino, Doamne!“. Vă aşteaptă morţii să rostiţi ultima strigare, fiilor de azi, copii de la venirea Mea. Şi cei de pe pământ vă aşteaptă, chiar dacă ei nu ştiu, chiar dacă voi nu ştiţi. Eu voi lucra tot mai cu dor, tot mai cu foc, şi voi căuta să vă aprind în rugăciune şi în cuvânt, dar prin bucurii şi nu prin apăsări, că Eu aşa voiesc, şi aşa şi voi să voiţi. Faceţi-vă bucurii sfinte din părtăşia Mea cu voi, din părtăşia voastră cu Mine, şi pliniţi vremea venirii Mele, vremea bucuriilor fără de sfârşit care aşteaptă la uşă ca să fie peste voi, cei ce chemaţi pe Domnul să vină. Înteţiţi semnele Noului Ierusalim peste pământ, şi din ele să izvorască minuni care să cheme pe oameni la Mine şi la venirea Mea la voi. Daţi foc iubirii şi aruncaţi peste pământ focul acesta, căci scris este: «Dumnezeu este foc mistuitor!». Amin.

O, fiilor, fiţi focul la care să se încălzească venirea Mea. Fiţi iubirea care va aduce pe pământ pe Domnul, Care vine la voi. Fiţi dorul în care să se mistuie ultimii Mei paşi spre voi pentru ziua veciei, şi aduceţi Domnului rugăciune pentru ziua venirii Lui desăvârşit cu vecia pe pământ, ca să se împlinească proorocia vieţii veşnice pe care Eu am promis-o cu atâta dor şi am sortit-o omului, numai să creadă omul în cuvântul Meu cel rostit atunci şi acum.

O, vino, poporul Meu, tot mai mult spre venirea Mea! Cu orice clipă vino, şi nu Mă lăsa fără chemarea ta ca să vin. O, poporul Meu, să nu stai fără lucru, fiule. Şi din nou îţi spun, şi iarăşi să auzi din gura Mea: să nu stai fără lucru, poporul Meu. Înteţeşte acest foc, căci lucrul este bucurie, şi nu altceva este bucurie. Chiverniseşte-te bine în lucru, că iată ce-ţi spun: Tatăl Meu lucrează, şi Eu lucrez, şi tu lucrezi, şi aşa să fie, căci lucrul este bucuria Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, şi a ta, bucuria ta cea de la Dumnezeu, cea cu Dumnezeu, poporul Meu. Învaţă-te zi cu zi şi ţine lanţ lucrul. Învaţă-te să-ţi fie hrană vie rugăciunea şi să simţi saţ după ea. Masă pentru suflet să-ţi fie ea, viaţa ta în Mine să-ţi fie ea, căci cu ce altceva poate avea omul viaţă în Mine dacă nu cu părtăşia lui cea deplină prin rugăciune şi prin dor cu Mine şi prin dragoste cu Mine? Sunt tot un foc, ca să vă fac foc din foc şi să-l arunc peste pământ ca să-l înnoiesc prin foc. Să ard lumea şi să o nasc din foc şi să fac din voi născători de om nou, de lume nouă, şi să-i dau cer nou şi pământ nou lumii noi, şi să vă am pe voi începătură, precum Eu sunt. Amin.

Sunt tot o văpaie, şi dorul Meu se aprinde după voi. Iată ce zi dulce! Şi cu bucurie dulce să petrecem ziua de praznic sfânt al acestei fântâni. Bucuria cea dulce, din ce vine, fiilor copii? Să creadă tot trupul că ea vine din adevărata părtăşie cu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, din iubirea dintre om şi Dumnezeu. Amin. Iubirea cea adevărată n-o caută omul, şi Eu sunt sărac de iubirea cea de la om. Să nu fiu sărac şi de la voi, copii ai venirii Mele, iar adevărata părtăşie a voastră cu Mine se face atunci când toţi sunteţi la fel în iubire şi în înţelepciune şi în cuvânt şi în lucru şi în roade, poporul Meu, şi în bunătate, fiule. Amin.

Acum iau această zi şi o pun de mărturie între cei din cer şi las lângă fântână pe muceniţa Ecaterina, care atât a aşteptat lângă această lucrare să lucreze cu darurile ei şi cu puterea ce i-am dat-o. Puneţi semnul Duhului Sfânt peste acest izvor şi daţi apoi bucurie sărbătorii. Daţi, fiilor, daţi, că v-am dat ca să aveţi şi să daţi. Fiţi, fiilor, lucrători, cum v-am învăţat să aveţi şi să lucraţi. Tânjesc cuvintele Mele după împlinirea lor. Împliniţi-le precum Eu voiesc şi cuvintez peste voi, că am mai spus o dată peste poporul lui Verginica, am spus că «cel mai mare păcat este să auzi cuvântul lui Dumnezeu şi să nu-l împlineşti». Şi dacă acei de atunci n-au voit să-l împlinească, împliniţi-l voi azi, căci tot cuvântul Meu este pentru împlinire, şi se va împlini. Amin.

Toţi cei ce sunteţi veniţi la sărbătoarea fântânii sfintei Ecaterina, muceniţa Mea mireasă, luaţi în voi bucuria Mea de azi şi a sfinţilor Mei, dar faceţi-Mi bucuria deplină, fiilor, şi bucuraţi-vă şi bucuraţi-Mă. Amin.

– Să-mi dai şi mie parte, o, Învăţătorule de la Care am învăţat taina înţelepciunii Tale. Să-mi dai şi mie bucuria să le dau şi eu bucuria mea de m-ai pus pe mine îngerul fântânii cea pe care azi o însemnezi cu Duh Sfânt şi o pecetluieşti cu cuvântul venirii Tale. Sunt plină de dor după poporul Tău, după cei ce ne deschid nouă, sfinţilor Tăi, uşile împărăţiei Tale care coboară pe pământ la ei, o, Învăţătorule şi Mire al meu! Eu Te-am iubit cu înţelepciune, eu Te-am iubit fără măsură, fără margini, şi Ţi-am adus rodul iubirii mele, că Tu mi-ai hărăzit puterea aceea să dau lumină înţelepţilor pământului ca să vină la Tine. Şi le-am dat dacă Tu mi-ai dat să lucrez şi să dau. Mi-ai dat de lucru atunci, şi eu am lucrat. Şi mi-ai dat de lucru acum, şi iarăşi voi lucra, şi cu multul voi lucra, că dulce mi-a fost mie să Te ascult şi să împlinesc voia Ta şi credinţa pe pământ peste om, pentru Tine, Doamne, comoara cea mai de preţ a sufletului meu, iubirea mea cea fără margini, Doamne, rod al iubirii sfinţilor!

Voi întări cu paza mea cea de sus această fântână şi o voi umple până sus de rodul înţelepciunii cereşti, şi cine va bea din ea se va bucura cu bucurie necunoscută pe pământ, căci cele din cer sunt dulci şi prea dulci şi aduc omului bucuria cea care nu e de pe pământ. Mă voi da în mare taină cu darurile mele la toţi cei ce se vor apropia cu curăţenie şi cu credinţă de acest semn, de acest izvor zidit de fiii cei din poporul Tău cel nou al Noului Ierusalim, iar semnul Noului Ierusalim va pecetlui din loc în loc pământul care va fi cuprins în această taină, taina Noului Ierusalim, Ierusalimul Tău cel nou, pe care Tu, şi ai Tăi de pe pământ şi din cer, îl zideşti acum în zile de strâmtorare cum n-a mai fost până acum, dar nu este om pe pământ să cunoască într-adevăr strâmtorarea zilelor de acum.

Mă apropii cu dor şi cu blândeţe sfântă şi cu mare umilinţă de duh lângă fântâna care are dat de Tine numele meu: fântâna sfânta Ecaterina. Mă voi împărţi, Doamne, şi voi lucra porunca Ta peste această cetate peste care m-ai aşezat ocrotitoare din cer pentru înţelepciunea ei cea de la Tine. Mă voi strecura cu puterea pe care mi-ai dat-o şi voi întări întru Tine înţelepciunea acestei cetăţi şi voi ocroti cu Tine cetatea aceasta şi mă voi slăvi în mijlocul ei de lângă această fântână, şi voi sta din partea Ta cu lucru tainic, cu lucru sfânt, şi îl voi împărţi, că dulce mi-a fost mie să Te ascult şi să împlinesc pe pământ voia Ta. Şi iarăşi voi lucra, şi cu multul voi lucra, şi voi iubi lucrarea Ta şi mă voi împărţi cu ea şi Te voi bucura. Amin.

Le dau şi lor din dragostea mea, le dau din bucuria mea de azi, le dau celor mici, poporului Tău, Doamne.

Luaţi din bucuria mea de azi, luaţi duh de mireasă şi bucuraţi pe Mire, că eu mult L-am bucurat cu tot lucrul meu pentru El, şi iarăşi Îl bucur. Mângâiaţi-vă iubindu-L cu putere, şi veţi şti ce este bucuria cea necunoscută de cei de pe pământ. Daţi Domnului, daţi Mirelui bucurii bucurându-vă de El şi cu El, şi cu noi, sfinţii Lui cei din cer şi cei de pe pământ. Vă aduc plecăciune cu iubire pentru darul cu care m-aţi dăruit lucrându-l cu mânuţele voastre. Fiţi mireasă cu dor şi cu iubire mare pentru Mire, că vine, iubiţilor, vine Mirele, vine Domnul! Amin, amin, amin.

– Şi dacă vin, grăbiţi-vă să vin, că iată-i pe sfinţi aşteptând venirea Mea şi lucrând la ea, poporul Meu. Eu stau pe nori de heruvimi, pe nor de foc deasupra ta, şi cu tine stau. Stau şi deasupra, stau şi lângă tine, ca să stai tu de-a dreapta Mea până la biruinţa cea deplină, poporul Meu. Iată ce zi dulce! Iar de deasupra, slava Mea Mă întăreşte peste tine, şi din slavă în slavă petrec cu tine, poporul Meu Ierusalim. Acum, cu toată pacea Mea petrec cu tine după ce aşezăm semnul sfinţeniei peste fântâna cea nouă. Pacea ta să facă cruce cu pacea Mea, şi unii altora să ne dăm cu pace, poporul Meu. Sfinţii şi îngerii te iubesc. Şi Eu te iubesc. Şi tu să Mă iubeşti. Şi vino spre venirea Mea şi stai în ea şi dă-i bucuria, şi cheamă-Mă!

O, cheamă-Mă, poporul Meu! Şi până voi veni, tu cheamă-Mă, că frumoasă va fi slava venirii Mele la chemarea ta. Amin, amin, amin.